lapticul zglobiu

stai noaptea. scrii. mai lucrezi. mai bei o cafea. asculti muzica. mai fumezi o tigara. vrei lapte in cafea. iei cutia de lapte. o pui langa tine. cutia de lapte are un intreg discurs publicat pe o parte laterala, care incepe cu "buna, sunt prietena ta...". hm. citesti mai departe. "vino sa te joci cu mine si-ti spun un secret: cu lapticul meu zglobiu curgand, leaganul te poarta-n vant". ok. sa zicem ca nu iei in seama si iti torni lapte in cafea, bei o gura de cafea, ochii ti se intorc fara sa vrei la discursul de pe cutie: cu lapticul meu zglobiu curgand, leaganul te poarta-n vant. stai ceva vreme incercand sa dezlegi misterul. opresti muzica. mai citesti o data toata chestia, care se termina cu "totul numai ca sa-ti faca tie pe plac si sa te bucure un timp indelungat." deci totul era ca sa-mi faca mie pe plac. si cutia de lapte e prietena mea care ma da in leagan cu lapticul zglobiu curgand, facand astfel ca leaganul sa ma poarte in vant. ok. sa spunem ca nu stai sa te gandesti daca sa ii raspunzi sau nu la salut noii tale prietene, si dai din nou drumul la muzica. nu trec 5 minute si revii. bai da-o naibii poate n-am inteles eu bine. mai citesti inca o data si iti juri ca e pentru ultima oara. "Vino sa te joci cu mine si-ti spun un secret: cu lapticul meu zglobiu curgand..." and so on, restul il stiti deja. ai jurat. n-o sa mai citesti inca o data. te ridici, iti pui pentru ultima oara lapte in cafea, incercand sa inlaturi toate conotatiile semantice ale acestui gest in contextul in care cutia de lapte tocmai te-a salutat, iei cutia si o bagi la frigider. si dai muzica la maxim. hope we never meet again, cu lapticul tau zburdand. maine ori te dau cu markeru ori imi iau lapte la punga.